Proba scrisă la INM: test grilă, spețe și cum te antrenezi

Proba scrisă la INM înseamnă, de fapt, două probe eliminatorii. Prima este un test grilă de 100 de întrebări, câte 25 la drept civil, drept procesual civil, drept penal și drept procesual penal. A doua este o probă scrisă pe două zile, cu subiecte teoretice și spețe, notată de la 0 la 10. Regulamentul în vigoare nu prevede un test de raționament logic, iar admiterea în magistratură pe bază de vechime are, potrivit regulamentului ei, aceeași structură a etapei scrise.

Mai jos găsești cum arată subiectele INM, cum se punctează, ce praguri trebuie să treci și cum îți construiești antrenamentul pentru fiecare probă. Ne bazăm pe Regulamentul aprobat prin Hotărârea Plenului CSM nr. 114/2023 și pe subiectele și baremele publicate pe inm-lex.ro. Actualizat octombrie 2026.

Pe scurt

• Testul grilă: 100 de întrebări, maximum 4 ore, 1 punct pe răspuns corect; treci cu minimum 60 de puncte, în limita dublului numărului de locuri.
• Proba scrisă: o zi pentru drept civil și procesual civil, una pentru drept penal și procesual penal; în 2025, câte 4 ore pe zi.
• La proba scrisă ai nevoie de cel puțin nota 5 la fiecare lucrare și de media 6.
• În 2025, lucrările au combinat întrebări teoretice cu spețe complexe, iar 0,5 puncte s-au acordat pentru logica și corectitudinea exprimării.
• Nota etapei scrise te clasează în concurs, deci aici se joacă, de fapt, admiterea.

Ce probe scrise sunt la INM și la admiterea în magistratură

Ambele concursuri, cel de admitere la INM (Hotărârea CSM nr. 114/2023) și cel de admitere în magistratură pe bază de vechime (Hotărârea CSM nr. 115/2023), au o primă etapă eliminatorie cu aceleași două probe scrise. În sesiunea 2026, testul grilă a fost comun, cu antetul „Admitere INM / Magistratură”, iar probele scrise sunt programate în aceleași zile.

Nota etapei I este media dintre nota de la grilă și nota probei scrise. Ea decide ordinea la intrarea în interviu și, la final, ordinea admiterii. Pentru imaginea completă a concursului, vezi ghidul admiterii la INM.

Ca reper pentru sesiunea curentă: testul grilă s-a dat pe 4 octombrie 2026, iar proba scrisă e programată pe 31 octombrie (civil) și 1 noiembrie 2026 (penal). Accesul în săli este între 7:30 și 8:30, proba începe la 9:00 și se scrie doar cu pix cu pastă neagră. Nu ai voie cu nicio sursă de informare și nici cu ceasuri, inclusiv mecanice.

Testul grilă INM: cum arată subiectele

Testul se dă în patru variante de grilă (G1–G4), publicate după probă împreună cu baremul. În testele din 2023–2026, fiecare întrebare a avut trei variante de răspuns (A, B, C) și un singur răspuns marcat ca fiind corect. E o diferență importantă dacă vii din pregătirea pentru Barou, unde o întrebare poate avea una sau două variante corecte.

Întrebările acoperă tematica în detaliu și combină textul legal cu aplicarea lui. De exemplu, primele întrebări de drept civil din grila din 4 octombrie 2026 au vizat confuziunea în cazul solidarității active, întreruperea prescripției extinctive și aplicarea în timp a legii civile. Regulamentul cere ca grila să aibă o repartizare echilibrată a răspunsurilor corecte între variante și să evite problemele controversate în doctrină sau practică (art. 11).

După probă se publică baremul. Ai 24 de ore să-l contești, iar în 2025 și 2026 contestațiile s-au formulat online, din profilul de candidat din aplicația CSMAPP. Subcomisia are trei soluții posibile (art. 21):

• anulează întrebarea, iar punctul se acordă tuturor candidaților;
• recunoaște și un alt răspuns corect, iar baremul definitiv punctează ambele variante;
• corectează baremul, dacă răspunsul corect e evident altul, iar punctul îl primesc doar cei care au marcat răspunsul corect din baremul definitiv.

În 2026, baremul definitiv a fost publicat pe 13 octombrie, iar motivarea soluțiilor pe 16 octombrie. După rezultate, poți contesta și punctajul, în 24 de ore, iar nota de după contestație nu poate fi mai mică decât cea contestată.

Proba scrisă INM: ce se cere concret

Proba scrisă constă în elaborarea câte unei lucrări pe zi, iar regulamentul îi fixează câteva reguli de construcție (art. 11 alin. (1) pct. 1 lit. e) din Regulament):

• pondere egală între disciplinele de concurs;
• subiecte care solicită analiză, sinteză și generalizare;
• pentru fiecare subiect, punctajul și timpul recomandat;
• accent pe motivarea soluției, cu posibilitatea de a puncta și motivări alternative;
• puncte pentru coerența exprimării și respectarea regulilor de gramatică și ortografie.

Pentru fiecare disciplină se elaborează două variante de subiecte, iar varianta folosită se trage la sorți cu cel mult 12 ore înainte de începerea probei.

Iată cum a arătat, concret, lucrarea de drept penal și drept procesual penal din 19 octombrie 2025:

Punctajul total a fost de 10 puncte, iar timpul total, de 4 ore. Observă un detaliu: timpii recomandați însumează exact 240 de minute. Nu ai, deci, o rezervă de timp pentru recitire, decât dacă scrii mai repede decât estimează comisia.

Structura nu e identică de la o lucrare la alta. La drept civil și drept procesual civil, pe 18 octombrie 2025, primul subiect de drept civil a fost împărțit în mai multe întrebări scurte (0,25–0,50 puncte și 10–15 minute fiecare), al doilea a fost o speță cu cerințe punctate separat, iar la procedură civilă candidații au primit o speță amplă. Timpul total a fost tot de 4 ore, cu 0,50 puncte pentru exprimare.

Ambele lucrări din 2025 au precizat că indicarea textelor legale nu este obligatorie și nu este punctată distinct în barem. Precizările de la lucrarea de civil au adăugat că, dacă baremul indică răspunsuri alternative, punctajul se acordă pentru oricare dintre ele și că se ia în considerare orice formulare care exprimă aceeași idee cu cea din barem.

Fiecare lucrare e corectată separat de doi corectori, pe baza baremului definitiv și a unui ghid de corectare. Nota finală este media celor două note; dacă diferența dintre ele depășește un punct, intervine un arbitru (art. 24 alin. (5)). Și aici ai drept de contestație la barem și la notă.

Cum te antrenezi pentru testul grilă INM

Poți exersa grile explicate pe cele patru materii, pe niveluri de dificultate, pe Grile Ingenio. Indiferent de instrumentul folosit, câteva principii fac diferența:

1. Lucrează pe tematica oficială, nu pe manual. Tematica 2026–2027 e organizată pe instituții, iar bibliografia trimite la legislația în vigoare la data publicării anunțului și la deciziile ÎCCJ (recursuri în interesul legii, hotărâri prealabile) și ale Curții Constituționale publicate până la acea dată.
2. Fă simulări complete. O dată pe săptămână, 100 de întrebări în 4 ore, pe hârtie, cu pix negru. Folosește grilele din arhiva subiectelor de admitere la INM și pe cele de la admiterea în magistratură. Regulamentul cere ca subiectele să evite repetarea celor de la concursurile anterioare (art. 11), deci folosește arhiva ca să înveți formatul și nivelul, nu ca să memorezi răspunsuri.
3. Antrenează-te pe formatul cu un singur răspuns. Când o variantă pare corectă, verifică-le totuși pe celelalte două: diferența e adesea într-o excepție sau într-un termen.
4. Ține un jurnal de greșeli. Notează textul de lege care ți-a lipsit, nu doar litera corectă. Metoda e descrisă pe larg în cum să rezolvi grile de drept și în ghidul despre subiectele din anii anteriori.
5. Repetă la intervale. Termenele, excepțiile și competențele se fixează cel mai bine prin repetiție spațiată. Vezi cum funcționează flashcardurile pentru drept.

Cum te antrenezi pentru proba scrisă: spețe și redactare

Nu aștepta rezultatele de la grilă ca să începi. În 2026, între grilă și proba scrisă au fost mai puțin de patru săptămâni, iar în 2025 între ele au trecut trei săptămâni. Antrenamentul pentru redactare trebuie să meargă în paralel cu grilele încă de la început.

Pentru subiectele de teorie. Când enunțul îți dă criterii (natura măsurii, scopul, competența, durata, căile de atac), răspunde pe aceleași criterii, în aceeași ordine, cu titluri scurte. Comparația câștigă puncte când e simetrică: pentru fiecare criteriu, ambele instituții.

Pentru spețe. Un algoritm simplu, aplicat de fiecare dată:

1. Citește întâi întrebările, apoi speța.
2. Fă-ți pe ciornă o cronologie: date, vârste, calități procesuale, acte. În speța din 2025, datele de naștere ale persoanelor și datele faptelor erau esențiale pentru soluție.
3. Pentru fiecare întrebare, scrie soluția din prima frază.
4. Motivează: instituția aplicabilă, condițiile ei și cum se regăsesc în fapte.
5. Închide cu o concluzie de un rând.

Pentru exprimare. Ai puncte dedicate logicii și corectitudinii gramaticale și juridice. Scrie fraze scurte, folosește terminologia exactă și evită formulările ambigue de tipul „s-ar putea considera”.

Pentru timp și scris. Exersează măcar o dată pe săptămână o lucrare completă de 4 ore, scrisă de mână. Dacă vrei să corectezi, tai rândul cu o linie orizontală, cum prevede regulamentul (art. 24 alin. (2)).

Pentru corectură. Compară-ți lucrarea cu baremul oficial al aceleiași probe și punctează-te sincer. Și mai bine, schimbă lucrările cu un coleg și corectați-vă reciproc pe barem. Pornește de la subiectele din 2025–2026 și de la setul de subiecte exemplificative cu barem publicat de INM în iulie 2023, pentru ambele lucrări.

Pentru probele care urmează după etapa scrisă, citește și articolele despre interviul la INM și despre testarea psihologică.

Concluzie

Etapa scrisă cere două abilități diferite: viteză și precizie la grilă, structură și argumentare la proba scrisă. Le antrenezi în paralel, pe subiectele oficiale, cu timpul real al examenului și cu o corectură sinceră pe barem. Iar pentru că nota din această etapă îți stabilește locul în clasament, fiecare punct câștigat aici contează mai mult decât orice alt efort din concurs.

Dacă vrei un antrenament structurat pentru grile, îți faci un cont gratuit pe Grile Ingenio și lucrezi grile explicate, simulări de examen și flashcarduri la drept civil, drept penal și procedurile aferente.