Barou

Ce se dă la Barou: analiza a 3.400 de grile INPPA (2016–2026)

Am analizat 3.400 de grile de la examenul de Barou din 2016–2026: câte variante corecte au, ce teme revin cel mai des și câte dintre ele sunt spețe.

Ce se dă la Barou? Ca să răspundem cu date, nu cu impresii, am luat toate grilele publicate de INPPA pentru examenul de primire în profesie între 2016 și 2026 – 34 de grile, pentru stagiari și pentru definitivi, adică 3.400 de întrebări – și le-am analizat una câte una, împreună cu baremele oficiale.

Rezultatul îți spune câte variante corecte să te aștepți să găsești, ce teme revin aproape la fiecare sesiune și cât de mult contează spețele. Toate grilele analizate sunt disponibile, cu răspunsuri, în arhiva de subiecte Barou.

Pe scurt

  • O grilă de Barou are una sau două variante corecte. În 3.400 de întrebări nu am găsit niciuna cu toate cele trei variante corecte.
  • 46% din întrebări au avut două variante corecte. Din 2020 încoace, proporția e constant în jur de 52%.
  • Aproximativ 30% din întrebări sunt spețe (pornesc de la o situație de fapt), cele mai multe la Drept procesual penal.
  • La procedura civilă, căile de atac apar în peste o treime din întrebări; la OEPA domină răspunderea disciplinară și organele profesiei.
  • O întrebare are în medie 81 de cuvinte cu tot cu variante – aproximativ 8.100 de cuvinte de citit atent în 4 ore.

Cum am făcut analiza

Am folosit subiectele și baremele publicate oficial de INPPA pentru 17 sesiuni de examen (din septembrie 2016 până în septembrie 2026), câte o grilă pentru stagiari și una pentru definitivi. Pentru fiecare sesiune am luat Grila 1 – celelalte trei variante (G2–G4) conțin aceleași întrebări, în altă ordine.

Unde INPPA a publicat un barem final după contestații, am folosit răspunsurile finale. Temele le-am identificat după termenii-cheie din enunț și din variante, deci cifrele de la teme sunt orientative: o întrebare poate atinge mai multe teme, iar una formulată neobișnuit poate scăpa numărătorii. Cifrele despre numărul de variante corecte sunt exacte, pentru că vin direct din barem.

Câte variante corecte are o grilă de Barou

Aceasta e, probabil, cea mai utilă informație practică. Din 3.389 de întrebări cu răspuns în barem (zece au fost anulate după contestații, iar la una baremul nu marchează niciun răspuns):

Răspuns corect

Număr de întrebări

Pondere

O singură variantă (A, B sau C)

1.835

54,1%

Două variante (AB, AC sau BC)

1.554

45,9%

Toate cele trei variante (ABC)

0

0%

Regula e confirmată și de organizator: hotărârea UNBR pentru sesiunea din septembrie 2026 precizează că întrebările au unul sau două răspunsuri corecte. Practic, dacă te trezești bifând toate cele trei variante, cel puțin una dintre ele e greșită. Recitește enunțul și caută varianta cu un cuvânt-capcană („numai”, „în toate cazurile”, „de drept”).

Proporția întrebărilor cu două răspunsuri s-a schimbat în timp:

An

Întrebări cu 2 variante corecte

2016

38%

2017

38%

2018

39%

2019

22%

2020

52%

2021

53%

2022

52%

2023

52%

2024

52%

2025

52%

2026

49%

Din 2020, examenul e foarte echilibrat: aproape jumătate din grile au două variante corecte. Asta contează enorm, pentru că o întrebare se punctează doar dacă bifezi exact combinația corectă – regulamentul nu prevede punctaj parțial. O strategie de tipul „bifez doar varianta de care sunt sigur” te costă, statistic, o întrebare din două.

Contează litera?

Pe toate cele 3.389 de răspunsuri, varianta A a fost corectă de 1.517 ori, B de 1.721 de ori și C de 1.705 ori. Diferența există, dar e mică și nu e o strategie: la nivelul unei singure grile, abaterea dispare în zgomot. Folosește-o cel mult ca ultim criteriu, după ce ai epuizat raționamentul juridic.

Câte spețe se dau la Barou

Am considerat speță orice întrebare care pornește de la o situație de fapt cu personaje („avocatul AA”, „inculpatul X”, „vânzătorul”, „debitorul” etc.). Aproximativ 30% din întrebări sunt construite așa, cu diferențe clare între materii:

Materie

Pondere aproximativă a spețelor

Drept procesual penal

36%

Drept penal

32%

OEPA

31%

Drept procesual civil

30%

Drept civil

19%

Tendința e ușor crescătoare: de la circa 20–28% în 2016–2018, la 30–34% în sesiunile din 2021 încoace. Concluzia practică: la procedura penală și la penal nu e suficient să recunoști textul de lege, trebuie să-l aplici rapid pe o situație concretă. Asta se antrenează doar rezolvând grile, nu recitind codul.

Poți exersa exact acest tip de spețe pe Grile Ingenio, cu explicații pentru fiecare variantă.

Ce teme revin cel mai des, pe materii

Procentele de mai jos arată ce parte din întrebările unei materii ating tema respectivă (aceeași întrebare poate fi numărată la mai multe teme).

OEPA

Temă

Întrebări care o ating

Răspunderea disciplinară

31%

Organele profesiei (consiliul baroului, decan, UNBR)

30%

Formele de exercitare a profesiei

13%

Suspendarea calității de avocat

11%

Onorariul

11%

Asistența judiciară și ajutorul public

10%

Contractul de asistență juridică

10%

Dacă ai timp limitat pentru OEPA, începe cu procedura disciplinară (cine judecă, în ce complet, ce căi de atac) și cu atribuțiile organelor profesiei. Detaliile despre cum să le înveți sunt în ghidul pentru OEPA, Legea 51/1995 și Statut.

Drept civil

Temă

Întrebări care o ating

Contractul de vânzare

20%

Nulitatea actului juridic

16%

Succesiuni și moștenire

16%

Executarea obligațiilor, rezoluțiunea

15%

Prescripția extinctivă

14%

Ipoteca și garanțiile

12%

Răspunderea civilă delictuală

11%

Drept procesual civil

Temă

Întrebări care o ating

Căile de atac (apel, recurs)

34%

Citarea și comunicarea actelor

26%

Competența

20%

Cererea de chemare în judecată

20%

Executarea silită

17%

Probele

15%

Căile de atac sunt, de departe, cea mai „sigură” temă de procedură civilă: apar în peste o treime din întrebări, adesea combinate cu termene și cu competența.

Drept penal

Temă

Întrebări care o ating

Infracțiuni contra persoanei

27%

Infracțiuni contra patrimoniului

22%

Infracțiuni de corupție și de serviciu

19%

Pluralitatea de infracțiuni (concurs, recidivă)

18%

Participația (complicitate, instigare)

12%

Tentativa

11%

Drept procesual penal

Temă

Întrebări care o ating

Urmărirea penală și soluțiile procurorului

45%

Căile de atac

32%

Probele și procedeele probatorii

24%

Camera preliminară

21%

Măsurile preventive

18%

Competența

18%

La procedura penală aproape fiecare întrebare implică subiecții procesuali (suspect, inculpat, persoană vătămată), așa că drepturile și obligațiile lor trebuie să fie reflex.

Cât de lungă e o grilă și ce înseamnă pentru timp

O întrebare are în medie 31 de cuvinte în enunț și 81 de cuvinte cu tot cu variante. La 100 de întrebări, citești aproximativ 8.100 de cuvinte de text juridic dens, în 240 de minute: cam 2 minute și 24 de secunde pe întrebare, inclusiv completarea foii de răspuns.

Spețele sunt sensibil mai lungi decât întrebările de tip „definiție”, așa că bugetul de timp nu e egal. O regulă simplă, care funcționează la simulări: la prima trecere, rezolvă tot ce știi sigur și marchează spețele lungi la care eziți; revino la ele în a doua trecere. Mai multe tehnici găsești în articolul despre cum rezolvi grilele de drept.

Comparație: absolvirea INPPA și INM

Aceeași analiză, aplicată celorlalte examene din arhiva de subiecte, arată tipare diferite:

  • Absolvire INPPA (definitivat). Grila are 50 de întrebări. În 2013–2021, cam o treime aveau două variante corecte; din 2022 încoace proporția a urcat la aproximativ 50%, la fel ca la examenul de primire.
  • INM și magistratură. La testele din 2021 și 2022, 35–40% din întrebări aveau două variante corecte. În sesiunile din septembrie 2023, octombrie 2024, septembrie 2025 și octombrie 2026, toate întrebările din Grila 1 au avut o singură variantă corectă. Dacă te pregătești pentru ambele examene, antrenează-te separat: reflexul „caut a doua variantă corectă” te ajută la Barou, dar te poate încurca la INM.

Ce înseamnă toate acestea pentru pregătirea ta

  1. Exersează decizia „una sau două”. La fiecare grilă rezolvată, întreabă-te explicit: e o variantă corectă sau două? Jumătate din punctaj depinde de asta.
  2. Prioritizează temele care revin. Căile de atac la procedura civilă, urmărirea penală și camera preliminară la procedura penală, răspunderea disciplinară la OEPA, vânzarea, nulitatea și succesiunile la civil.
  3. Antrenează spețele cronometrat. Aproape o întrebare din trei e speță; viteza de aplicare se câștigă doar prin volum.
  4. Lucrează pe subiecte reale. Începe cu sesiunile din 2020–2026, cele mai apropiate ca stil de examenul actual. Toate sunt în arhiva Barou: PDF-urile oficiale cu subiecte și bareme, plus o selecție de întrebări cu răspunsurile din barem; grila completă o lucrezi în aplicație. Cum să le folosești eficient explicăm în ghidul despre subiectele din anii anteriori.
  5. Construiește-ți un plan. Dacă pornești acum, planul de studiu pentru Barou împarte materia pe săptămâni.

Concluzie

Examenul de Barou e mai previzibil decât pare: o grilă are una sau două variante corecte, aproape jumătate au două, o treime sunt spețe, iar câteva teme revin la aproape fiecare sesiune. Nu e loc de ghicit, dar e mult loc pentru o pregătire inteligentă.

Dacă vrei să transformi aceste tipare în puncte, exersează pe grile explicate, organizate pe materii și pe niveluri de dificultate. Creează-ți un cont gratuit pe Grile Ingenio și începe cu o simulare completă.

Cele mai frecvente întrebări

Una sau două. În cele 3.400 de grile analizate (2016–2026) nu a existat nicio întrebare cu toate cele trei variante corecte. Hotărârea UNBR pentru sesiunea din septembrie 2026 precizează și ea că întrebările au unul sau două răspunsuri corecte.

📚 Surse oficiale

Informațiile despre examene se pot schimba de la o sesiune la alta. Verifică întotdeauna anunțurile oficiale înainte de înscriere.

Citește și 📖